Articole

Acest iubit amnezic cu care mereu o iei de la zero

Nu-ți place de el și pace. Dar știi că e decizia bună, că ar fi bine pentru tine să vă împrieteniți, să vă întâlniți măcar de două-trei ori pe săptămână. Dacă vrei să ai benefiicile totale ale acestei relații ai face bine să fii dispusă să transpiri la greu. Poate reușești să condimentezi relația cu ceva mișcări de dans, poate vă vedeți în natură, poate încercați și ceva cu mai mulți prieteni…

 

Dar problema e că oricât de departe ai ajunge în această relație totul se dărâmă la prima pauză mai mare de 1 lună (zic în cazul meu). Nu e ca și cum i-ai spune: mai ții minte toate amintirile create, toate momentele în care am crezut că nu mai rezist și am mai rezistat un pic? (wink inserted here). Hai să pornim din acel loc și să construim mai departe!

 

Nope. Sportul și corpul tău se comportă ca doi străini. Nu…doi străini s-ar evita politicos și poate și-ar zâmbi dacă e cazul. Mai degrabă ca doi  deținuți care au o singură gură de aer rămasă într-o pungă și se chinuie, se sugrumă reciproc ca să ajungă la ea. Așa e mereu la prima întâlnire după o pauză mare. Zici că veniți de pe planete diferite.

 

De asta mi-am promis să nu mai fac muncă de Sisif și să mă țin de treabă. E prea greu să o iei mereu de la 0 cu acest iubit amnezic. Și e prea faină senzația după ce reușești să-l domini și să primești tu ultima gură de aer 🙂 (n-am zis că e relația perfectă 😉 )

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *