Articole

Jurnal de călătorie – Barcelona ziua 1 si 2

Inițial am vrut să scriu dintr-o suflare despre vacanța din Spania de la final de septembrie, dar mi-am dat seama că îmi face bine să o iau mai încet, să mai am o scuză să mă uit iar prin poze și să aleg. Și uite că au trecut aproape 2 luni și eu încă am chestii de povestit.
 
În Barcelona am ajuns fix în ziua de marți, 3 noiembrie, infama zi a grevei generale declanșată în Catalunya în urma referendumului. Mă felicit din nou că nu am cumpărat bilete online și că nu am luat trenul express pentru că am fi rămas cine știe pe unde. Am mers frumos la gară, în Tarragona, am aflat că circulă doar 25% din trenuri și ne-am ales unul pentru ora 9:27. Biletul a fost vreo 8,5 E/persoană și am făcut cam 1:40 h. Pe drum l-am întrebat pe controlor unde ar fi mai bine să coborâm în Barcelona (trenul are 3 stații), ținând cont că noi aveam cazare chiar langa Rambla și Port Vell. Ne-a spus că de la ultima stație – Francia, putem ajunge pe jos ușor la hotel. A avut dreptate și în maxim 10 minute ne-am descurcat. Pornisem spre Barcelona cu mult entuziasm, îl consideram orașul meu preferat și abia am așteptat să i-l prezint și lui Moxi. Nu credeam că în 10 ani a devenit atât de sufocat de turiști și oricum noi nu l-am prins în cel mai bun moment. 
 
Ziua 1 pentru noi în Barcelona, ziua grevei. Am încercat să vizităm Sagrada Familia, dar era închis. Am încercat la Aquarium – închis. Peste tot am mers pe jos pentru că nu funcționa transportul în comun. Ieșirile din oraș erau blocate din ce ni se spunea la știri, bulevardele mari erau pline de protestatari, deci am avut ocazia să cunoaștem orașul dintr-o altă perspectivă. Ce să vă spun, oamenii ăia știu să protesteze. Inclusiv băncile, școlile, cam 90% din magazine (Carrefour, Mercadona) erau închise. Și oamenii nu erau adunați doar într-o piață. Pe toate străzile, piețele, monumentele, erau afișe, grupuri de protestatari, poliție. Sincer, în primele ore mi-a fost foarte frică. Elicopterele survolau mereu deasupra noastră, era o înghesuială mare peste tot și când am auzit o petardă la câțiva zeci de metri a înghețat sufletul în mine. A fost foarte frustrant, dar ne-am refăcut planurile pe a următoarele zile astfel încât să putem vizita cât mai mult și ne-am dus la hotel.
 
A doua zi nu știam ce să ne așteptăm de la oraș. Urmăream deja de zile întregi doar televiziuni catalane și ne simțeam stingheri în Barcelona. Am verificat dacă circulă trenurile spre Montserrat, niște munți cu o mănăstire uriașă cam la o oră de Barcelona și ne-am dus ca să ieșim din agitație.
 
Am luat metroul de pe Rambla de la stația Drassanes până în Piața Espanya. Aici am ieșit la suprafață și chiar cum te uiți la sensul giratoriu în partea stângă am găsit intrarea tot în subteran pentru trenul Renfe care merge la Montserrat spre Manresa (R5). Ne-am cumpărat bilet dus-întors și am ales să urcăm ultima parte cu un teleferic, nu cu trenul (durează mai puțin și ai un view mai spectaculos). Trebuie să alegeți de aici cu ce urcați ultima parte pentru că biletele nu se pot schimba. Dar la o simplă căutare pe google găsiți informații detaliate despre traseu și prețuri. Acest tren care merge spre Manresa pornește din oră în oră și noi l-am luat pe cel de la 8:36 ca să nu fie super aglomerat la Montserrat. Eu după experiența asta m-am lecuit de orașele mari și de stat la cozi. Cel mai bine e să vă faceți rezervări online, dar o grevă ca cea prinsă de noi vă poate da planurile peste cap. Am făcut cam o oră jumate cu trenul și nici la dus nici la întors nu am prins loc să stăm jos. A fost mai obositor decât traseul făcut pe munte. E arhi-plin de turiști. Peste tot doar selfie-uri, blitz-uri, documentat fiecare secundă din experiență. Pentru mine partea asta a fost cea mai obositoare din excursie: să nu poți face o poză ca lumea pentru că cineva își face selfie cu icoane, biserici, statui, orice. 
 
Am făcut foarte bine că ne-am pornit devreme, pentru că nu am stat super mult la rând. Am urcat cu un teleferic galben cu 30 locuri până sus în Montserrat. E incredibil să stai să te gândești cum au cărat oamenii ăia materiale pentru mănăstire acolo și cum au construit totul. De acolo am luat un funicular care ne-a dus și mai sus spre traseele montane și locurile în care și-au petrecut viața în asceză diferiți sfinți. Cu toate că ne-am pornit pe un traseu ușor, am mers la un moment dat pe un drum mai puțin folosit și am ajuns pe un traseu mai dificil, dar care ne-a oferit niște priveliști spectaculoase. Și chiar dacă norii au fost cu noi mai toată dimineața, când am ajuns de cealaltă parte a muntelui am avut parte de un cer super senin. A meritat din plin călătoria asta și ne-a scos un pic din agitația ultimelor zile. La coborâre am intrat și în biserica, dar nu am stat la coada interminabilă care îți dădea acces la partea din spatele altarului contra unei sume de 7 euro (cred). Ne-am dus spre tren și cum pe aici avusesem la noi doar niște cornuri cu ciocolată, ne-am petrecut seara căutând mâncare și plimbându-ne pe străduțele înguste de pe lângă Rambla.

2 thoughts on “Jurnal de călătorie – Barcelona ziua 1 si 2”

  1. Ah, eu in Montserrat nu am ajuns, dar mi-am lăsat-o pentru data viitoare! 🙂 Cumva, îmi place ce spui ca ”oamenii stiu sa protesteze”… într-adevăr, înseamnă că o fi ceva foarte important pentru ei și țin să se manifeste…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *