Articole

Hai să ajutăm cu cap

Știu că oamenii vor să se implice. Bravo și vă mulțumesc de fiecare dată când vă asta. Dar dorința asta de a ajuta trebuie dublată și de puțină analiză a situației.

Așa că m-am gândit să fac o listă cu lucruri de bun simț pentru momentele în care vreți să ajutați.
1. Dacă doriți ca cei mici să învețe ce e sărăcia și cum pot ajuta alți copii, îi duceți să se joace, să cunoască copii din centre de plasament, cartiere mai sărace, găsiți o metodă pe termen lung ca să fie conștienți de ce e în jurul lor. Nu cereți voie doar la campanii de donații ca să se uite la copiii săraci ca la exponate că nu suntem la muzeu.
2. Dacă doriți să ajutați copiii din centre de plasament să știți că ei sunt acolo pe toată perioada anului, nu doar de sărbători. Nu de alta, dar supradoza de ciocolată și portocale stricate e un aspect resimțit în special de Paști și de Crăciun.
3. Dacă doriți să mergeți în spitale la copii, verificați normele de igienă care trebuie respectate și regimul pe care îl au copiii. De fiecare dată când văd poze cu plușuri second-hand donate la Oncologie sau activități de face-painting pentru copii cu imunitatea scăzută îmi crește tensiunea. Nu vă imaginați cât de fragili sunt și plușul vostru îi va fi inutil în cazul unei infecții. Voi o să vă simțiți ego-ul împăcat, dar el se va lupta pentru viața lui probabil. Și nici ciocolata nu le face prea mult bine. De chipsuri nici nu mai zic.
4. Să știți că familia săracă ideală nu există. Cereri de genul: “vreau să donez bani cuiva care are venitul sub X ron/lună, nu bea, nu fumează, are job sau numai 10 la școală” nu își au rostul. Să locuiesc în condițiile în care locuiesc unii oameni probabil și eu aș bea și aș fuma. Sau aș cheltui primii bani primiți pe cărți sau ciocolată, chiar dacă tu ca donator crezi că ar trebui să-mi iau mâncare de ei. Nu e ok să-ți creezi iluzii prea mari despre donația ta. Mai ales dacă e una punctuală, negândită pe termen lung și fără să discuți înainte cu omul despre nevoile lui. Vă mai amintiți poate de tot felul de programe prin care Omul Alb Superior s-a dus în Africa și a plantat roșii ca să-i scape pe cei de acolo din sărăcie. Noaptea au atacat hipopotamii și le-au distrus recolta. Șocați, s-au plâns sătenilor. “Păi dacă ne-ați fi întrebat, v-am fi spus că și noi am pățit asta”. Să întrebăm deci care sunt nevoile oamenilor și să le oferim pe măsura nevoilor lor, nu pe măsura a ceea ce avem noi de donat.
5. Legat de ultimul aspect de la punctul 4. Mulți oameni “donează” ca să se scape de vechituri. Încă mă apucă grața când îmi amintesc ce sortam în unii ani la Shoebox. Lenjerie murdară, elastice de păr cu păr pe ele, jucării soioase etc. Cum să duc o astfel de cutie unui copil, să o deschidă în fața mea și să găseasă așa ceva? Eu zic că atunci când faceți o donație să vă imaginați că o primiți voi. Dacă nu v-ați bucura de ea, locul ei e la gunoi.
Știu că intențiile sunt bune de cele mai multe ori, dar trebuie să ne uităm și la efectele acțiunilor noastre pe termen lung sau la cum pot fi ele percepute de cei pe care dorim să-i ajutăm.

P.S: Bonusul zile de azi ca tot e Sfanta Marie, o doamna pe un grup de donatii doreste sa ajute o fetita care chiar are nevoie (nu ma intrebati ce criterii de selectie o sa aplice) si pe care sa o cheme Maria (probabil vrea si scan dupa certificatul de nastere). Seriously people!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *