Carti, Uncategorized

Trei săptămâni în Himalaya – Marius Chivu

Anul acesta e clar anul autorilor români contemporani pentru mine. Și pentru că am vrut să încerc lecturi cât mai diverse, i-am rugat pe cei de la Libris să-mi trimită Trei săptămâni în Himalaya de Marius Chivu. Citisem și cealaltă carte de călătorii scrisă de același autor: “Trei săptămâni în Anzi” și aveam așteptări destul de mari.
E o carte minunată. Plină de informații utile și interesante despre Nepal și despre cultura acelor zone. O să vă las mai jos câteva citate care mie mi-au plăcut. Dar lăsând la o parte aceste aspecte, îmi place foarte mult modul în care autorul se raportează la călătorie. Există din loc în loc pasaje în carte care vorbesc despre experiența călătorului și modul în care aceste aventuri îl modelează ca om. Mi s-a părut că Marius Chivu știe să interiorizeze foarte bine aceste călătorii și să se bucure de ele din toate perspectivele. Nu călătorește ca un turist care doar vrea să bifeze încă o destinație pe hartă sau care vrea să-și pună o poză interesantă pe facebook. Este foarte atent și la oamenii pe care îi descoperă, la obiceiurile lor și la paradoxurile întâlnite, dar în același timp foarte atent la el, la cum se simte în acea călătorie și la cum se raportează la noua cultură.
Nu a călătorit ca să doboare recorduri sau să atingă culmi extreme ci și-a stabilit un traseu care să-i ofere posibilitatea să se bucure cu adevărat de excursia în sine. Mi s-a părut foarte interesantă observația făcută după ce a reușit să ajungă în cel mai înalt punct al călătoriei. După zile întregi de ascensiune, într-o dimineață au urcat repede până la acea cotă maximă și în câteva ore erau înapoi în sat, iar restul călătoriei avea să fie mai mult pe un plan descendent. Sentimentul de tristețe și frustrare care l-a cuprins, știind că deja au atins apogeul călătoriei, că a durat așa de puțin experiența în care se aflau în punctul culminant și că de acum încolo doar vor coborî de pe munte, mi s-a părut foarte important de exprimat pentru orice om pasionat de călătorii. A fost o carte onestă, care nu pune accent pe destinație ci pe călătoria în sine. Cărțile astea două merită un loc în orice bibliotecă și abia aștept să-l descopăr pe Marius Chivu și din perspectiva de autor de romane.

“Este Anul Turismului in Nepal și Rishi ne spune că aici ne aflăm acum în anul 2068. Nepalezii încă nu au renunțat la calendarul hindus în care anul nou cade pe 14 aprilie, iar una dintre luni, în fiecare an alta, numără 32 de zile. Hindușii au oricum o pasiune mare pentru cifre ciudate. Se spune că religia lor are câteva milioane de zei și aproape fiecare poartă câte o mie de nume. Nimeni nu-i știe pe toți, dar cu adevărat importanți sunt cei trei zei ai Vieții: Brahma (Creatorul), Vishnu (Apărătorul) și Shiva (Distrugătorul și Continuatorul). Toți sunt reprezentați cu câte patru brațe, iar Brahma, cu patru capete. În Nepal există însă 60 de grupuri etnice, triburi, caste, clanuri și rase, care vorbesc, în total, 124 de dialecte, multe dintre aceste etnii având fiecare calendar propriu. La newari, spre exemplu, este anul 1100.

“Există patru mari grupuri lingvistice: indo-iraniana, tibeto-birmana, mongola și idiomurile izolate; cele mai vorbite dialecte fiind, chiar în această ordine, următoarele: nepaleza, maithili, bhojpuri, tamag, tharu, newari, thakali, gurung, magar, rai, awadi, limbu și bajjika; toate idiomurile sunt considerate limbi naționale.”

“Ophiocordyceps sinensis sau fungusul-omidă este rezultatul unei încrucișări parazite în care ciuperca se dezvoltă în organismul larvei până ce aceasta se mumifică. Medicina tibetană tradițională folosește yarsagumba în special ca afrodisiac și energizant. Occidentul a descoperit proprietățile acestui fungus-omidă când trei atlete din China au bătut cinci recorduri mondiale în timpul Jocurilor Naționale de la Beijing din 1993. Testele antidoping n-au depistat substanțe ilegale în organismul sportivelor, dar antrenorul a recunoscut că au folosit extract de yarsagumba. Prețul unui kg a crescut dramatic în ultimii ani, ajungând la 25.000 de dolari. Platoul tibetan produce anual până la  200 de tone de yarsagumba, supranumită, mai nou, viagra himalayană.”

“În Nepal trăiesc peste 800 de specii de păsări, mai multe decât în Canada și SUA la un loc, adică mai mult de 10% din totalul speciilor existente în lume, și peste 6500 de specii de copaci, arbuști, plante și flori sălbatice. Numai în Nepal există peste 300 de specii de orhidee. “

“Iacii sunt masculii, iar femelele se numesc naci. Laptele femelei este de două ori mai gras decât al vacii, are culoarea aurie, iar când este băut, pentru un surplus de aromă, tibetanii obișnuiesc să toarne în el puțin sânge. Dacă iacii și nacii se încrucișează cu vacile și boii, rezultă dzopkyo (masculul) și dzumul (femela), înrudire care le asigură sfințenia și slava localnicilor. “

“Religiile și culturile se întrepătrund indistinct. Buddha s-a născut în Nepal, undeva în secolul V î.Ch., budismul s-a format însă în India și a fost adus în Nepal două secole mai târziu, iar astăzi e predominant în Tibet, unde un bărbat din cinci e călugăr budist.”

2 thoughts on “Trei săptămâni în Himalaya – Marius Chivu”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *