Articole, Timp liber, Uncategorized

Playlist de Summer Well

Până apuc eu să vă povestesc cum a fost la Summer Well, vă las cu noul playlist care e pe repeat de două zile. Spre surprinderea mea, chiar dacă din lista de trupe îi cunoşteam doar pe Placebo şi ştiam piesa super cunoscută a lui John Newman, în momentul de faţă nu pot face un top. Trupele de mai jos au făcut super show şi sună mult mai bine live decât variantele de studio..plus că şi atmosfera a contribuit la cât de fain a fost totul.

Bastille. Trebuie să recunosc ceva. La partea lor de concert, care a fost undeva pe la ora 11, eu am cam adormit într-un colţ pe iarbă. Pentru mine ziua 1 a fost destul de obositoare aşa că m-am decis să mă retrag pe păturică. Am văzut totuşi o parte din concert şi chiar au fost super ok. Piesele care mi-au rămas în cap sunt: Pompeii şi Things we lost in the fire.

Reptile Youth. Nu mă pricep prea mult la genuri muzicale, aşa că nu ştiu ce fel de rock cântă oamenii ăştia. Ştiu doar că pe scenă sunt geniali şi că-şi dau sufletul acolo. Piesa lor, Speeddance a fost imnul întregii călătorii la Summerwell şi am cântat-o de zeci de ori în ultimele zile. Şi o altă super piesă e Dead End.

John Newman. Din câte am văzut el a fost la The Voice of Holland. Are „the whole package”: voce, prezenţă scenică, dans, backing vocals super tari, spectacol de lumini şi un show perfect. Piesa asta arhi-cunoscută nu mi se pare reprezentativă pentru stilul lui. Poate de asta eram şi pe punctul de a ne îndrepta spre păturică atunci când ştiam că urmează să cânte el, convinşi că nu e genul nostru. Spre suprinderea noastră am rămas blocaţi în mulţime şi am fost fascinaţi de prestaţia lui la cei doar 24 de anişori. Cel  mai mult mi-au plăcut Day One şi Cheating.

The 1975. Ok. Ei nu au piese super cunoscute şi nici versurile nu au mesaje deep sau prea complexe. Dar au făcut o atmosferă super tare şi am rămas cu piesa asta în cap: The City.

The Nationals. Mie una nu prea mi-au plăcut, cel puţin una dintre piese chiar m-a speriat cât de urlată era. Am găsit piesa asta care mi se pare ok (Don’t swallow the cap) şi din câte am văzut sunt destul de cunoscuţi şi lumea chiar le fredona piesele.

Kloe Howl. Tipa asta a fost singura prezenţă feminină de la festival (cu excepţia fetelor din trupa lui John Newman şi tipa de la Placebo) Am înţeles că s-a lăsat de şcoală pe la 17 ani şi s-a apucat de cântat. Nu i-am reţinut piesele, dar concertul a sunat mişto.

Placebo. Flawless. Super concert şi super spectacol de lumini. Au fost singurii la care s-a cerut bis şi au mai cântat 3 piese. Oricum concertul lor a fost cel mai lung şi la ei am stat cel mai aproape de scenă. Cu toate că nu mai sunt aşa de mare fan ca în tinereţile mele apuse, abia am aşteptat să aud piesele pe care le ştiam. A fost super!

Au mai cântat Tom Odell, Miles Kane şi Prides, dar sincer în momentele alea eram prin alte zone ale domeniului şi nu i-am analizat prea mult. Acuma îmi pare rău după Tom Odell pentru că am auzit câteva piese faine.

Şi dintr-un articol care se vroia a fi scurt şi cu doar câteva link-uri ca să vedeţi dacă vă puteţi îmbogăţii playlistul, uite că m-am apucat să fac analiză pe trupele de la Summerwell.

10155701_672502586129437_1264254700_n

1 thought on “Playlist de Summer Well”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *